Cozia de toamnă

Ca și anul trecut, când am prins toamna în Cozia, urcând - atunci - pe culmea Fruntea Oii, evenimente favorabile m-au readus și acum pe aceste frumoase meleaguri ale unui munte nu la fel de înalt ca vecinii săi, dar extrem de spectaculos, mai ales toamna. Și așa cum unele ture devin "clasice", cam așa trebuie să fie o tură, toamna, în Cozia. Nici tovarășii de drum nu s-au schimbat, urcând în aceeași formație ca și acum un an.



Am schimbat însă traseul, am urcat prin Valea Gardului, pe unde deși nu eram prima dată, acum am descoperit un loc tare liniștitor, numai bun de un popas, numit Șeuța Doctorului in memoriam Dr. Petre Măldărăscu, cel pe care Dinu Boghez îl descria ca pe un foarte bun cunoscător al fiecărui cotlon al Coziei, un om pentru care Cozia a fost toți munții.

De la cabană am mai făcut un traseu de vreo 2 ore, fără bagaje, până la Poarta de Piatră (traseu marcat de altfel cu PR), care este o arcadă mare (chiar mai mare decât mă așteptam), destul de spectaculos, meritând efortul coborârii, dar mai ales al urcușului, pe care călătorul trebuie să-l depună pentru a-și delecta privirea cu forma interesantă a stâncii modelată de trecerea timpului. Tot Dinu Boghez ne zicea că ar fi 9 astfel de porți de piatră în Cozia, un "quest" interesant pentru pasionatul de munte fiind să le găsească pe toate (in a life time).

La cabană am fost singuri, dar cabanierii ne-au făcut să ne simțim foarte bine. Ciorba de pui cu ardei iute a fost parcă mai bună ca niciodată. Apusul a venit împreună cu un vânt puternic, care nu ne-a dat voie să stăm prea mult pe-afară. Ceața a fost cuvântul de ordine al nopții și al dimineții ce a urmat. A doua zi, am pășit un pic, pe un traseu de neghicit, într-o căsuță de basm, cu oameni ospitalieri și voioși.

Cam asta a fost descrierea, săracă în cuvinte, căci există și varianta mult mai bună din punct de vedere al textului și al fotografiilor, cu mai mult farmec istorisită de Dinu Boghez și ilustrată de Floriana.

Mai jos, câteva poze... culorile toamnei în Cozia:

Poarta de piatră:

Apusul de soare:

Placa comemorativă din Șeuța Doctorului:

Ceața de a doua zi:

(Dinu Boghez)