sau GPS-ul, ţiganii şi câinii
Mi-am luat GPS. Dakota 20. Chiar e super tare. Vineri a venit. L-am luat de pe amazon.co.uk la aproximativ 1000 de lei, inclusiv transportul. Considerabil mai ieftin decât în România. Şi am zis să-l şi testez.
luni, 25 iulie 2011
marți, 19 iulie 2011
Bicla: Bucuresti - Nord Vest Sud
Tură clasică de duminică pe principiu' "de ce să stăm în casă când poate să ne bată soarele în cap". Noroc că totuşi dimineaţă până pe la 12 nu prea a fost soare, ba chiar cât aşteptam pe Cristi şi pe Em la noua staţie de metrou Parc Bazilescu, a şi tunat de câteva ori.
Traseul a fost fix ăsta de mai jos, atât că eu am plecat din Berceni şi-am terminat tura în Berceni, deci cam acelaşi circuit. 90 de km.
Parc Bazilescu - Mogoşoaia - Chitila - Pădurea Râioasa (unde a găsit Em două geocacheuri) - Săbăreni - Bâcu (ce tari mi se par numele comunelor din jurul Bucureştiului - Bâcu) - pe urmă am traversat autostrada, A1 - Ciorogârla (Nigger-River :D) - Dârvari - Tântava - Cornetu - Mihăileşti - Vâreju - oraşul Măgurele - Alunişu - Jilava - Bucureşti.
Traseul a fost fix ăsta de mai jos, atât că eu am plecat din Berceni şi-am terminat tura în Berceni, deci cam acelaşi circuit. 90 de km.
Parc Bazilescu - Mogoşoaia - Chitila - Pădurea Râioasa (unde a găsit Em două geocacheuri) - Săbăreni - Bâcu (ce tari mi se par numele comunelor din jurul Bucureştiului - Bâcu) - pe urmă am traversat autostrada, A1 - Ciorogârla (Nigger-River :D) - Dârvari - Tântava - Cornetu - Mihăileşti - Vâreju - oraşul Măgurele - Alunişu - Jilava - Bucureşti.
Vf. Omu pe valea Ialomitei
Sâmbătă, pe 9 iulie, mă întâlnesc dimineaţa devreme cu Em şi Emil pregătiţi să mergem în Bucegi, unde aveam de susţinut vreo 3 echipe de maratonişti şi totodată oportunitatea descoperirii unei zone noi: valea Ialomiţei.
Ajungem destul de repede in Sinaia, apoi pe la Dichiu, pe drumul asfaltat spre Babele, apoi spre Padina unde ajungem pe la ora 10.
Cum ajungem la telecabină, la umbra deasă a unui Matiz, ne întâmpină Radu, care terminase deja proba lui de maraton şi acum era uşor obosit rupt, încât se rezumă doar la a ne face cu mâna de pe confortabilul izopren. Nici măcar nu se lasă convins să mai urce o dată până la Omu cu noi (i-o fi ajuns de 3 ori în ultimele 24 de ore :D).
Aşa, vedem că nu putem convinge Radu şi ne vedem de drum, în ideea să ajungem la Vf. Omu ca să ne întâlnim cu o haltă echipă de maratoniste, Mike şi Claudia.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)